25/10/2026
RO: O tânără sosește – într-un mod oarecum impulsiv – din Brăila de pe Dunărea de jos pentru a studia italiană și engleză în anii 90 în Cluj , un oraș destul de puțin primitor, unde nu are nici prieteni, nici cunoștințe. Cu timpul, ajunge să cunoască și să îndrăgească acest oraș aparte, iar în cele din urmă își găsește chiar și un soț maghiar.
Se angajează la redacția în limba română a Radio Cluj ca redactor, devenind ulterior realizatoare de emisiuni culturale; prin această activitate, pătrunde în profunzimea comunității intelectuale a orașului, descoperind cât de bogată, vibrantă și complexă este aceasta, în realitate.
Decide să-și înscrie fiul la o școală cu predare în limba maghiară, considerând că, în timp ce limba și cultura majoritare sunt accesibile pretutindeni, limba maternă moștenită de la tată nu este – așa că alege pentru el Liceul „Apáczai”.
Acolo, fiul ei, Egon, devine coleg de clasă cu fiica mai mică a Juliei Vallasek (scriitoare, critic și profesor universitar).
Între timp, Doina începe să scrie proză scurtă pe diverse platforme. Juli le citește, îi plac și traduce câteva dintre ele. Când i le arată Doinei – care este încântată –, afinitatea reciprocă dintre cele două autoare se transformă într-o colaborare profesională și, în cele din urmă, într-o prietenie.
Juli o încurajează pe Doina: „Continuă să scrii! Textele acestea sunt excelente.” Rezultatul este o carte – care amintește de un roman-jurnal – ce explorează noțiunile de „acasă” (locul de origine), rădăcini și „aici” (locul în care trăiește în prezent), totul însoțit de o traducere superbă.
Ei bine, tocmai acest lucru l-am prezentat la cafeneaua B'ART, într-o atmosferă minunată și plină de viață.
HU: Egy lány eljön ötletszerűen az alsó Duna menti Brăilaból egyetemre olasz-angol szakra a kissé barátságtalan Kolozsvárra ahol sem barátai, sem ismerősei nincsenek. Azután fokozatosan megismeri és megszereti ezt a különös várost, sőt, később egy magyar férjét választ magának.
A Kolozsvári Rádió román szerkesztőségének munkatársa lesz, szerkesztő és később kulturális műsorvezető, ahol behatóan megismeri az egyetemi város értelmiséget és rájön, hogy mennyire gazdag, színes és sokrétű.
A kisfiát később magyar iskolába adja, mivel azt gondolja, hogy a többségi nyelvet és kultúrát mindenhol megtalálhatja, ám az apai anyanyelvét nem egyértelműen, és ezért az Apáczai líceumba iratja.
Doina fia, Egon, ott osztálytársa lesz Vallasek Júlia ( író, kritikus , egyetemi tanár) kisebbik lányával.
Doina közben, különböző platformokon rövidprózaműveket kezd írni, amiket Juli elolvas, megtetszik neki, és lefordít belőlük néhányat. Megmutatja ezeket Doinának, aki nagyon megörül, így a két szerző egymás iránti szimpátiája munkakapcsolattá lesz, majd barátsággá.
Juli biztatja Doinát: -Írj még! Jók ezek az írások. És kialakul egy naplóregény-szerű könyv, az ottonról, a gyökerekről, az ittonról, valamint ennek a remek fordítása.
Nos, ezeket mutattuk be a B'ART kávézóban, jó hangulatban.
